Despre Mioveni, 2013

              Oraşul Mioveni are o istorie de peste 500 de ani. Prima atestare documentară dateaza din anul 1485. Denumirea sa vine de la un cneaz local, Mihu ( Mihov în slavonă ) Mihoveni ( Mioveni ), făcând referire directă la locuitorii acestei formaţiuni sociale.

       Prin Legea 35/18. mai. 1996, emisă de Parlamentul României şi publicată în M.O. nr. 102 din 20 mai 1996, localitatea Colibaşi revine la vechea denumire, respectiv Mioveni.

                      Capitalul uman  / Forta de munca

Din totalul populaţiei ocupate, la nivelul oraşului, 54,8% lucrează în sectorul producţiei industriale, 16,6% în sectorul serviciilor, 3,8% în sectorul cercetare, 2,9% în sectorul construcţii, 1,1% transporturi şi telecomunicaţii, 3,8% învăţământ şi sănătate, 1,5% administraţie publică şi asigurări sociale, iar 1,7% în alte sectoare de activitate (comerţ, liber profesionişti, alimentaţie publică, alte ramuri).

                      Infrastructura educationala

Infrastructura educaţională a orasului Mioveni este formată din:

- Grup scolar/ liceeal,

- şcoli profesionale  

-  instituţii de învăţământ

-  instituţii preşcolare.

Deşi numărul acestor instituţii a rămas neschimbat în ultimii 5 ani, se atestă o tendinţă de descreştere a numărului de elevi înmatriculați. In orasul Mioveni nu exista  institutii de invatamant superior, dar Administratia Publica Locala (APL) are incheiat parteneriate cu Politehnica Bucuresti, Universitatea din Pitesti, Universitatea Constantin Brancoveanu, Pitesti, Institutul de Cercetari Nucleare, Dacia Renault Mioveni si Consiliul Judetean Arges.

                     Dezvoltarea economica

Industria

Analiza situatiei actuale releva faptul ca economia oraşului Mioveni are un pronunţat caracter industrial având în vedere existenţa platformei industriale Dacia-Renault şi a agentilor economici care desfăşoară activităţi industriale legate direct de fabricaţia de autoturisme (fabricarea de cablaje electrice auto, tapiţerii auto, elemente pentru echipare interior şi exterior, containere şi dispozitive specializate pentru transport uzinal şi piese de schimb, transport mărfuri, etc.).

Un alt sector productiv reprezentativ îl constituie Fabrica de Combustibili Nuclear, unitate tehnologică de vârf a energeticii, care lucrează în strânsă colaborare cu Societatea de Cercetări Nucleare.

Industria uşoară este reprezentată de unităţi de producţie a confecţiilor şi tricotajelor, precum şi de mici întreprinzători angrenaţi în industria prelucrării lemnului şi a mobilierului din lemn.

De asemenea, in zona exista cateva unităţi de producţie agroalimentare (fabrici de pâine şi produse de panificaţie, producere a băuturilor alcoolice).

Agricultura

Agricultura este relativ puţin reprezentată în economia oraşului, fiind o agricultură de subzistenţă, de mică performanţă, forţa de muncă reprezentând-o populaţia de vârsta a treia şi populaţia care este angajată în alte domenii (aşa zisa „agricultură de sâmbătă după-amiaza”)

Serviciile

Sectorul serviciilor, dezvoltat inegal şi insuficient până în ani 1990, a urmat un trend ascendent, fiind reprezentat exclusiv de firme private care asigură prestări de servicii către populaţie (construcţii, instalaţii tehnico-sanitare, decoraţiuni interioare şi exterioare pentru construcţii, transportul de persoane şi transportul mărfurilor, precum şi transport rutier de mare capacitate în regim intern şi internaţional).

Tot la capitolul servicii mentionam existenta serviciilor publice către populaţie (salubrizare, întreţinere străzi şi spaţii verzi, producere şi distribuţia energiei termice, distribuţia apei potabile, exploatarea şi întreţinerea canalizării menajere şi pluviale, epurarea apelor uzate menajere, precum şi colectarea şi depozitarea controlată a deşeurilor menajere).

Antreprenoriat

Conform Fisei localitatii Mioveni, judetul Arges, in perioada 1998 – 2002 au fost emise licente de afaceri  pentru 258 persoane fizice (dintr-un total inregistrat de 312) si 96 pentru persoane juridice (dintr-un total inregistrat de 540).  In total au fost emise 354 de licente de afaceri, majoritatea avand ca obiect de activitate prestarile de servicii, activitati mestesugaresti si artizanale la domiciliu, transport calatori, comert cu amanuntul etc.

                             Infrastructura

      Alimentarea cu apa si canalizarea: sistemul de alimentare cu apa este administrat de catre SC AUTOMOBILE DACIA SA ( firma cu capital privat) si asigura necesarul de apa pentru toti abonatii casnici si industriali. Sistemul de alimentare cuprinde: aductiune apa bruta in statia de tratare (l=4200m); statia de tratare apa bruta; rezervoare de inmagazinare; reteaua de distributie. Canalizarea menajera si pluviala functioneaza gravitational, acoperind intreaga suprafata a orasului.

      Energia electrica si termica: 

Energia electrica este asigurata de catre SC ELECTRICA OLTENIA SA- sucursala Pitesti (firma cu capital majoritar de stat).

In ultimii 3 ani, aproximativ 2500 apartamente si aproape toate spatiile comerciale, social – culturale si administrative au instalat microcentrale proprii pentru incalzirea spatiilor, astfel ca exista o rezerva de capacitate in producerea si distribuirea de energie termica de circa 10Gcal/h care poate fi disponibila in cazul necesitatii de racordare la energie termica a unor noi capacitati de productie.

      Mijloace si retele de transport

Reteaua de drumuri din judet intervine in organizarea circulatiei in orasul Mioveni prin:

ü  artere de penetratie – cele 5 drumuri publice foarte importante pentru circulatia navetistilor, in special (DJ733 din doua directii, DC80, DC82)

ü  alte drumuri situate la distante mai mari fata de oras: DN73, DJ 731 racordat la DN73 in localitatea Piscani, DC79 si DC78 la care se racordeaza DC80 in zona localitatii Valea Mare, langa Pitesti.

Echiparea cu infrastructuri stradale: alcatuirea retelei, categorii de artere, sisteme rutiere, elemente geometrice, vizibilitate etc.

Traficul stationar: parcarilesi/sau gararile sunt realizate in proportie de 60% din necesar

       Deficienţele majore ale situaţiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei;

       -   Venituri bugetare insuficiente ale administraţiei publice locale

      -   Trendul descrescător al principalilor indicatori ai industriei

      -   Emigrarea forţei de muncă                                           

      -    Spiritul antreprenorial relativ scăzut al populaţiei

      -   Rată scăzută de creştere a economiei din zonă

      -   Serviciile sociale şi culturale in. crestere

      -   Infrastructura locală de drumuri in curs de modernizare

      Prognoze pe termen mediu şi lung;

Începând cu anul 1998, odată cu privatizarea platformei Dacia, s-a declanşat un proces de restructurare care la finele anului 2004 a condus la disponibilizarea unui număr de aproximativ 12000 salariaţi. Un procent semnificativ din această cifră impresionantă de salariaţi disponibilizaţi (31-32%) fiind locuitori ai oraşului Mioveni.

            În această situaţie se estimeaza dezvoltarea în continuare a sectorului serviciilor şi al industriei uşoare, agroalimentare şi de prelucrare a lemnului, care în final va putea prelua excedentul de forţă de muncă activă existentă la nivelul oraşului, procentul estimat fiind de 25-30%.

            În ceea ce priveşte ponderea sectoarelor productive, acestea vor putea sigura un procent de 60-65% din populaţia ocupată, restul din populaţia activă fiind în continuare cuprinsă în alte activităţi.

            Această evoluţie va păstra în continuare aspectul preponderent industrial al oraşului, atenuând în acelaşi timp caracterul monoindustrial pe care l-a moştenit oraşul.

            În aceeaşi ordine de idei se poate aprecia că odată cu dezvoltarea producţiei de autoturisme la Grupul Dacia-Renault se va dezvolta şi activiza, pe raza oraşului Mioveni, şi industria complementară pentru producţia auto, cât şi serviciile necesare funcţionării unui oraş modern şi cu economie în expansiune.

  

                Clima:

Zona oraşului Mioveni aparţine distictului climatic central din Câmpia Romană. Clima este în general dulce, cu ierni nu prea geroase (temperatura cuprinsă în medie între – 10 °C şi -15°C ) şi verile nu prea călduroase   ( temperatura cuprinsă între + 18°C si +20°C).

Temperatura medie a luni iulie este de 22°C ;

Temperatura medie a luni ianuarie este de -3°C ;

În timpul iernii numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 20-22;

Frecvenţa medie anuală a vântului din directia NV este de 18%, iar cea din directie V de 13%. Vitezele medii anuale sunt de 2,3 m/s pentru direcţia NV şi 1,8 % pentru direcţia V.

Datorită poziţiei şi altitudinii, zona oraşului Mioveni se încadrează în tipul de climat temperat umed, caracterizat printr-o temperatură care variază în funcţie de anotimp. În raport de relief se distinge clima de deal. Temperatura medie anuală înregistrează valori de 8,5°C - 9°C

Cantitatea medie de precipitaţii înregistrată în raza localităţii Mioveni este cuprinsă între 700-800 mm/an. În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor se înregistrează variaţii de la o lună la alta. În timpul verii, ploile fiind foarte rapide şi abundente, prezintă un pronunţat caracter torenţial cu puternice efecte distructive, asa cum au fost în anii 1941, 1955, 1965,1970,1975, 1984, 1989, 2005

                  Zona seismică de calcul şi perioada de colţ;

În conformitate cu STAS-ul 11100/77 localitatea Mioveni Argeş se află în zona gradului 7₁ macroseismic după scara Richter.

Normativul P100/06, privitor la zonarea teritoriul României după valorile coeficienţilor seismici Ks şi Tc, include localitatea Mioveni Argeş in zona D cu Tc=1,00 sec. şi Ks=0,16.

STAS – ul 6054/77 indică adâncimea de îngheţ pentu Mioveni Argeş 0,90-1,00.

                     Nivelul maxim al apelor freatice;

Orasul Mioveni este situat în bazinul hidrografic al Argeşului, curs de apa  raul Argeşel (L = 70 km, S = 232 Km2, Q = 1,82 m3/s),  afluent al râului Târgului (L = 65 km, S = 844 km2,Q = 10,4 m3/s), care la randul sau este afluent al râului Doamnei (L = 87 km, S = 599 km2, Q = 20,4 m3/s). Aceste trei cursuri de apă se unesc la cca. 300 m de Mioveni.

Raul Argesel are un bazin hidrografic îngust, lipsit de afluenţi mai importanţi, cu o vale suspendată în cursul superior, cu debit redus, seacă uneori în zona piemontană din cauza infiltraţiilor apei din pietrişurile Cândeşti si traverseaza orasul pe direcţia nord-est spre sud, sud-vest. Pârâurile, torenţii si ogaşele formate pe terasele râului Argeşel sunt bine dezvoltate, unele atingând adâncimi de 5 m, altele sunt puţin evoluate. Cele mai importante văi sunt: Valea Neagră, Valea Vierosi, Valea Cioranca, Valea Stancului, Valea Bărăgănoaia, Valea Adâncata. O parte dintre aceste pâraie au fost canalizate şi utilizate drept canale colectoare pentru apa menajeră a localităţii Mioveni.

Apele freatice sunt cantonate în pietrisurile şi nisipurile orizontului inferior al depozitelor villafranchiene. Apele subterane sunt aprovizionate din precipitaţii şi debitul lor scade în perioada anilor secetoşi.

În Mioveni, stratul de pietriş este saturat cu apă, iar apa în puţuri se află la 5 - 6 m adâncime. Această pânză freatică continuă si în zona Colibaşi, Clucereasa şi se alimentează cu apă din pietrşurile de luncă. În zona cartierului Racoviţa apa subterană se  află la adâncimea de 4 - 8 m. La adâncimea de 50 - 60 m acviferul este sub presiune.

Vizualizare hartă mărită